Reflecții succinte cu privire la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004
1. Argumente privind importanța CUVINTELOR FOLOSITE („ALIENARE PARENTALĂ”, „ÎNSTRĂINARE”). Proiectul de lege (în forma actuală) riscă să provoace confuzii între cei doi termeni.
Într-un discurs susținut pe TED 1, lingvista Lera Boroditsky evidențiază modul în care limbajul influențează felul în care gândim. În calitate de cercetător arată că oamenii riscă să observe mai lent sau chiar să ignore anumite realități dacă nu au un cuvânt specific care să le denumească.
„Limbajul și cultura te antrenează” sau nu într-o anumită direcție.
Ca un exemplu: sunt limbi în care nu există numărul 7 sau 8 etc. Persoanele respective au mari dificultăți în a aprecia cantitățile2.
„Limbile sunt de asemenea diferite prin felul în care divid spectrul culorilor, lumea vizibilă. Unele limbaje au o mulțime de cuvinte pentru culori, iar altele au doar câteva cuvinte, luminos/deschis și întunecat/închis”. Și mai „diferă modul în care sunt puse granițele3 între culori”. Englezii au un singur cuvânt pentru „albastru” (blue), însă vorbitorii ruși trebuie să diferențieze între „albastru deschis” (goluboy) și „albastru închis” (siniy). „Astfel, rușii au această experiență de viață, prin limbaj, de a distinge cele două culori. Când testăm abilitățile oamenilor de a discrimina perceptiv aceste culori – constatăm că vorbitorii de rusă sunt capabili să spună mai rapid diferența dintre bleu și bleumarin. Și când privești creierele oamenilor pe măsură ce se uită la culori (…) care trec lent de la albastru deschis la albastru închis, creierele celor care folosesc cuvinte diferite pentru bleu și bleumarin vor da o reacție de surpriză” atunci când se trece la nuanța închisă, ca și cum: „Ooo! Ceva s-a schimbat în mod categoric!”, „pe când creierele vorbitorilor de engleză, de exemplu, nu fac acea distincție categorică, nu dau reacția de surpriză, ca și cum nimic nu s-ar fi schimbat în mod categoric” (pentru ei).
Revenind la distincția dintre ALIENAREA PARENTALĂ și ÎNSTRĂINARE, aceasta are nevoie să fie realizată cu maximă finețe, mai ales având în vedere existența multiplelor CAZURI HIBRIDE4.
2. Proiectul de lege subliniază PREZENȚA INTENȚIEI, ca un aspect important în alienarea parentală.
Psihologii experți se pot exprima doar asupra aspectelor observabile și riscă să fie acuzați în cazurile în care stabilesc situații clare de alienare parentală – fără a menționa următorul aspect: ei NU pot face referiri la prezența sau absența intenției.
Căci adesea, părintele alienator neagă că i-ar interzice copilului relația cu celălalt părinte, iar în alte momente spune unele idei sau face gesturi care indică mesaje contradictorii, care îi provoacă CONFUZIE copilului5.
1 https://www.youtube.com/watch?v=RKK7wGAYP6k
2 Frank, Everett, Fedorenko, Gibson (2008). Cognition.
3 Winawer, Witthoft, Wu, Frank, Wade, Boroditsky (2007), PNAS;Thierry et. al (2009) PNAS.
4 Ashish Joshi (2021), Litigating Parental Alienation, American Bar Association Publishing, Chicago, Illinois
5 Bateson, G. (1999), Steps to an Ecology of mind, The University of Chicago Press, Chicago, Illinois
Veronica Cebuc - Psiholog expert 